Termenul de justiţie socială, inventat de către preotul Luigi Taparelli în anul 1840, desemnează modul în care este aplicată justiţia într-o societate în relaţie cu clasele sociale existente în ea. În esenţă, ea se referă la conceptul că toată lumea trebuie să aibă aceleaşi drepturi și oportunități economice, politice și sociale. Pentru adepţii justiţiei sociale, rolul cel mai important al statului este de a asigura bunăstarea şi repectarea drepturilor cetăţenilor săi, indiferent de clasa socială din care fac parte aceştia.