Jurnal cercetare -  nr. 65/2013

Termenul de justiţie socială, inventat de către preotul Luigi Taparelli în anul 1840, desemnează modul în care este aplicată justiţia într-o societate în relaţie cu clasele sociale existente în ea. În esenţă, ea se referă la conceptul că toată lumea trebuie să aibă aceleaşi drepturi și oportunități economice, politice și sociale. Pentru adepţii justiţiei sociale, rolul cel mai important al statului este de a asigura bunăstarea şi repectarea drepturilor cetăţenilor săi, indiferent de clasa socială din care fac parte aceştia.

La bază, justiţia socială este fundamentată în principal pe religie. Iudaismul, creştinismul, hinduismul, Islamul – toate aceste mişcări religioase conţin elemente care se regăsesc cadrul justiţiei sociale. DFe aceea, timp de mult timp, justiţia sociala a făcut parte din învăţaturile religioase. Desprinderea sa de religie şi transformarea sa într-un concept laic a avut loc în partea a doua a secolului XX, şi i se datorează filosofului John Rawls. Rawls, prin lucrările sale „Teoria justiţiei” şi „Liberalismul politic”, a mărit considerabil popularitatea acestui concept. Conform lui Rawls, o societate este justă dacă respectă trei principii: primul este garantarea libertăţilor fundamentale pentru toţi membrii societăţii, al doilea este egalitatea de şanse pentru toţi cetăţenii, iar al treilea este păstrarea acelor inegalităţi care pot fi în profitul celor defavorizaţi.

Justiţia socială a dat naştere la diverse mişcări cu caracter social, cum ar fi de exemplu mişcarea pentru justiţie socială în domeniul asigurării serviciilor medicale, care are ca obiect asigurarea accesului la îngrijiri medicale la prețuri accesibile.

Primul deceniu al secolului XXI s-a dovedit a fi unul propice pentru răspândirea conceptului de justiţie socială. În anul 2007, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a decretat data de 20 februarie ca fiind Ziua Mondială a Justiţiei Sociale, iar în 2008, Organizaţia Internaţională a Muncii a adoptat Declaraţia OIM privind justiţia socială pentru o globalizare echitabilă. Conform acesteia, toate statele membre ale Organizaţiei trebuie să pună în practică politicile fondate pe obiectivele strategice ale OIM (ocupare, protecţie socială, dialog social şi dreptul la muncă), punând accentul pe o abordare globală şi integrată a acestora.

Justiţia socială a fost, este şi va continua să fie un factor important de influenţare a politicilor publice din toată lumea.

descarcă versiunea completă [PDF]