Corupţia în ajutorul umanitar

În multe ţări mai puţin dezvoltate, în principal în Orientul Mijlociu, în Asia şi în Africa, oamenii se confruntă cu lipsa unor resurse de bază, cum ar fi apa curată, hrana, locuinţa, îmbrăcămintea, medicamentele, accesul la educaţie etc. Astfel de situaţii pot să apară chiar şi în ţările dezvoltate, de obicei în urma unei catastrofe naturale, ca de exemplu un uragan, un cutremur, un tsunami etc., sau în urma unui conflict militar.

Pentru depăşirea situaţiilor de genul acesta şi pentru revitalizarea economiilor din ţările extrem de sărace au fost create reţele de ajutor umanitar. Din acestea fac parte o multitudine de organizaţii, ca de exemplu Crucea Roşie, UNICEF, Médecins Sans Frontières, World Food Programme, Medair, Islamic Relief, Oxfam şi World Vision International. Acest ajutor constă în principal din donaţii, atât financiare cât şi materiale (alimente, corturi, pături, medicamente, echipament medical, sisteme de purificare a apei, combustibil). Pe lângă asta mai este oferit şi ajutor voluntar din partea asistenţilor sociali, medicilor, precum şi din partea altor persoane care vor să dea o mână de ajutor.

Din păcate, nici acest domeniu de activitate nu este imun la fenomenul corupţiei. Se întâmplă ca organizaţiile care se ocupă cu ajutorul umanitar să ignore anumite măsuri anti-corupţie din dorinţa de a mări viteza cu care ajutoarele ajung unde trebuie. Un astfel de comportament favorizează apariţia şi răspândirea actelor de corupţie. Astfel, se întâlnesc cazuri în care fondurile dispar, fiind utilizate apoi pentru cumpărarea de voturi sau influenţă, cazuri în care alimentele, apa și materialele medicale sunt furate și vândute pe piața neagră. Pe lângă asta, unele companii mituiesc oficialii de achiziții publice pentru a câștiga contracte, ceea ce duce la situaţii în care familiile nevoiaşe primesc adăposturi substandard, alimente de calitate inferioară sau medicamente expirate, în timp ce politicienii şi oamenii de afaceri corupţi profită.

Majoritatea acestor acte de corupţie pot fi prevenite prin instituirea codurilor de conduită şi a unor controale financiare stricte, precum şi a unor sisteme de sesizare confidenţiale ale actelor de corupţie. În acest mod se poate observa mult mai uşor dacă lipsesc fonduri sau resurse şi, odată situaţia observată, pot fi luate imediat măsuri pentru rectificarea sa.

descarca versiunea integrala [PDF]