You are here

Conceptul de "revolving door" II

jurnal cercetare

Conceptul de "revolving door" in Romania

Jurnal cercetare nr. 69/2013

Bineînţeles, fenomenul „revolving door” afectează şi România. El este reglementat în principal prin prevederile Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

În ceea ce priveşte funcţionarii publici, Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, modificată şi consolidată, prevede că „funcţionarii publici care, în exercitarea funcţiei publice, au desfăşurat activităţi de monitorizare şi control cu privire la societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau alte unităţi cu scop lucrativ de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. c) nu pot să-şi desfăşoare activitatea şi nu pot acorda consultanţă de specialitate la aceste societăţi timp de 3 ani după ieşirea din corpul funcţionarilor publici.”[1] Cât despre trecerea persoanelor care au ocupat o poziţie importantă în cadrul sectorului privat la o funcţie publică importantă de reglementare a aceluiaşi domeniu în care au activat înainte, nu există nici o lege care să prevadă vreo măsură împotriva acesteia.

În ceea ce priveşte judecătorii, tot Legea nr. 161/2003  prevede că „Judecătorul care devine avocat nu poate pune concluzii la instanţa unde a funcţionat, timp de 2 ani de la încetarea calităţii de judecător.[2]” Acelaşi articol reglementează şi procurorii, prevăzând că „Procurorul care devine avocat nu poate acorda asistenţă juridică la organele de urmărire penală din localitatea unde a funcţionat, timp de 2 ani de la încetarea calităţii de procuror.[3]

Trecerea politicienilor de la un partid la altul, în ciuda frecvenţei cu care se întâmplă, nu este reglementată de nici o lege, în ciuda dezbaterilor aprinse pe această temă şi a cererilor repetate de elaborare a unei astfel de legi. Singura prevedere care se apropie este că dacă un politician îşi dă demisia din partidul al cărui membru este îşi pierde funcţia în care a fost numit. Dacă însă este dat afară din partid în loc să-şi dea demisia, el îşi poate păstra funcţia, iar chiar şi dacă îşi dă demisia, nu îl împiedică nimic să fie numit din nou în aceeaşi sau în altă funcţie publică.

descarcă versiunea completă [PDF]



[1] Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cartea I, titlul IV, cap. III, secţiunea a 5-a, art. 94, alin. (3).

[2]Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cartea I, titlul IV, cap. V, art. 106, alin. (1).

[3]Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cartea I, titlul IV, cap. V, art. 106, alin. (2)

 

Bd. General Gheorghe Magheru 28-30, et. 3, Sector 1, 
Bucuresti, cod 010336 - ROMANIA

 office@transparency.org.ro

 telefon +4 031 660 6000

 fax +4 031 660 6006

Ne găsești pe ...

Find us on TwitterFind us on FacebookFind us on Google+Find us on YouTubeFind us on LinkedIn