You are here

Imunitatea parlamentară

Jurnal cercetare

Jurnal cercetare - nr. 93/2013

Imunitatea Parlamentară

Pe lângă utilizarea sa în domeniul biologiei, termenul de „imunitate” se bucură de o largă răspândire şi în domeniul politic. În acest context vorbim de trei tipuri de imunitate: imunitatea parlamentară, imunitatea diplomatică şi imunitatea prezidenţială.

Imunitatea parlamentară, conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, este „situația de care se bucură membrii unei adunări legislative de a nu putea fi urmăriți sau arestați fără aprobarea organului din care fac parte”. Ea este reglementată de către Articolul 72 al Constituţiei României, conform căruia „deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.”

Regulamentul Senatului, în secţiunea dedicată imunităţii parlamentare, stabileşte că „senatorii se bucură de imunitate parlamentară pe toată durata exercitării mandatului” şi că „senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Senatului, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În caz de infracţiune flagrantă, senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Senatului asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Senatul constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.”

Regulamentul Camerei Deputaţilor are şi el o secţiune întreagă devotată imunităţii parlamentare. Potrivit acestuia, „deputaţii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei Deputaţilor, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.” Totuşi, „în caz de infracţiune flagrantă, deputaţii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Situaţia va fi adusă de îndată la cunoştinţă ministrului justiţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei Deputaţilor asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.”

Imunitatea parlamentară poate fi ridicată doar cu aprobarea Senatului sau a Camerei Deputaţilor, după caz, pe baza unei cereri speciale.

descarcă versiunea integrală [PDF]

Bd. General Gheorghe Magheru 28-30, et. 3, Sector 1, 
Bucuresti, cod 010336 - ROMANIA

 office@transparency.org.ro

 telefon +4 031 660 6000

 fax +4 031 660 6006

Ne găsești pe ...

Find Us on TwitterFind Us on FacebookFind Us on Google+Find Us on YouTubeFind Us on LinkedIn